Surpriză uriașă de la ANAF. Ce s-a întâmplat cu încasările pe primele 2 luni?

“Ne uităm deja la execuţia bugetară care pentru luna ianuarie ANAF-ul şi-a făcut planul de venituri. Luna februarie este o lună surpriză. Este cea mai săracă din an pentru că este nivelul de venituri al bugetului cel mai mic de peste an şi o să vedeţi în curând o surpriză plăcută pentru ceea ce înseamnă realizarea planului de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Avem un plan de venituri al ANAF pe care suntem pe cale să îl realizăm de la începutul anului şi mă bucur că suntem în această situaţie în care, dacă am fi pornit la drum fără măsuri fiscal-bugetare, atunci într-adevăr, aveam un pericol în faţă pe care nu ştiu cum l-ar fi trecut”, a afirmat ministrul Finanţelor la un post TV, citat de Agerpres.

Șeful de la Finanţe a precizat că spre finalul acestui an, CE va analiza, cu fiecare stat membru, traiectoria de ajustare bugetară Pe de altă parte, şeful de la Finanţe a precizat că spre finalul acestui an, Comisia Europeană va analiza, cu fiecare stat membru, traiectoria de ajustare bugetară.

“Acum aşteptăm să se aprobe regulamentul şi noile reguli de guvernanţă economică în Parlamentul European şi după aceea discuţiile care vor avea loc pe fiecare, cu fiecare stat membru în parte, probabil pe sfârşit de an, pentru a defini o traiectorie bugetară şi de ajustare bugetară cât mai realistă.

Vă amintesc doar ceea ce noi am negociat în programul de convergenţă precedent, în care ne-am dorit ca în anul 2023 să ajungem la 4,4% din PIB deficit bugetar şi iată că foarte greu am reuşit să generăm, să determinăm o ajustare bugetară de 0,5% din PIB, în condiţiile în care a trebuit să ţinem sub control cheltuielile bugetare”, a precizat sursa citată.

Ministrul Finanţelor a explicat că, prin modificările recente asupra cărora s-a ajuns la un consens între Consiliu European şi Parlamentul European, Comisia Europeană a propus o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire, până la 7 ani de ajustare a deficitului bugetar, atunci când un stat membru implementează reforme şi investiţii consistente, cum sunt cele ale României din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. El a exemplificat reforma pensiilor, a pensiilor speciale sau reforma salarizării unice.

“Este interesul României ca să nu avem o ajustare de deficit peste noapte. Vă daţi seama ce ar însemna ca peste noapte să avem un deficit de 3%? Ar presupune ca o serie de cheltuieli să dispară din buget. Ori nu cred că ne putem permite ca aceste cheltuieli de funcţionare ale statului să fie tăiate. Discutăm totuşi de marile servicii publice şi atunci, sigur, măsurile pot să fie inclusiv cele care privesc cheltuielile de investiţii”, a afirmat Boloş.

Potrivit ministrului Finanţelor, o eventuală ajustare “peste noapte” a deficitului bugetar ar genera tăieri de cheltuieli în valoare de 51 de miliarde de lei într-un an, o sumă consistentă pentru bugetul României.

România a încheiat anul 2023 cu un deficit al bugetului general consolidat de 89,90 miliarde de lei, respectiv 5,68% din PIB, în scădere de la 5,76% cât a reprezentat soldul negativ al anului 2022. Bugetul de stat pentru anul trecut a fost construit, iniţial, pe un deficit de 4,4% din PIB.

Leave a Reply