Refuzul Trezoreriei SUA de a accepta preluarea Lukoil de către compania elvețiană Gunvor a provocat agitație în România și Bulgaria, pentru că Lukoil nu va mai putea efectua tranzacții financiare începând cu 21 noiembrie – așa cum stabilesc sancțiunile americane impuse la finalul lunii trecute – iar rafinăriile deținute în cele două țări nu-și vor mai putea continua activitatea. În acest context, Politico.eu scrie că ”România și Bulgaria se luptă pentru a proteja rafinăriile rusești, sub spectrul sancțiunilor lui Trump”. Doar că rafinăriile nu vor mai fie rusești, iar Bulgaria se luptă, în vreme ce România este în expectativă.
Modelul german
Și România, și Bulgaria au părut prinse nepregătite de sancțiunile americane impuse companiilor Lukoil si Rosneft și celor aflate în portofoliul lor în întreaga Europa. Nu la fel s-a întâmplat în Germania, unde Rosneft are mai multe subsidiare și deține 54% dintr-o rafinărie din Brandenburg, 28,5% dintr-o rafinărie din Bavaria și alte 24% la o rafinărie din Baden-Wurttemberg. Toate afacerile Rosneft (care deține 12% din capacitatea de rafinare a Germaniei) au fost puse sub management special de stat începând din septembrie 2022, fiind adus argumentul securității aprovizionării cu energie. Invocând acest statut special al afacerilor Rosneft, Germania a obținut o exceptare pe o perioadă de șase luni de la sancțiunile impuse acestei companii de SUA.
Urgență în Bulgaria
În Bulgaria, unde rafinăria Lukoil asigura 80% din consumul de carburant, nu s-a întâmplat asta, însă fostul premier Boyko Borissov, liderul partidului GERB, a anunțat că Parlamentul va adopta urgent o lege bazată pe ”modelul german”. Vinei, 7 noiembrie, Novinite anunța că guvernul a trimis parlamentului amendamente legislative care să permită numirea unui reprezentant special în fruntea Lukoil Bulgaria, cu atribuții extinse, inclusiv pentru vânzarea activelor companiei, înercând astfel să obțină o exceptare temporară de la sancțiunile americane. Potrivit ministrului de Finanțe Asen Vassilev, acest plan fusese elaborat încă din 2022 și ar fi trebuit activat in urmă cu cel puțin câteva săptămâni.
România se mișcă greu
În România lucrurile se mișcă mai greu. Politico scrie că ”România nu a luat încă o decizie oficială”. Politico citează analiști care arată că o închidere a rafinăriei Lukoil ar duce doar la o ”creștere moderată a prețurilor vreme de câteva luni, până când vor fi găsite alte surse de import”. Spre deosebire de Bulgaria, rafinăria deținută de Lukoil la Ploiești asigură doar 20% din carburanți, însă urgența tine de aprovizionarea Republicii Moldova cu carburanți. Sancțiunile ar crea o reacție în lanț – dacă Lukoil România încetează să mai rafineze, Republica Moldova ar putea rămâne fără o mare parte din carburant. Potrivit Politico, guvernul de la Chișinău este pregătit să preia afacerile Lukoil din țară – depozitul de kerosen, după ce a refuzat, din motive de securitate națională, propunerea Lukoil ca afacerile din Republica Moldova să fie vândute unei alte companii. Guvernul de la Chișinău arată că urmărește aceeași exceptare temporară de la sancțiunile impuse de Statele Unite.
Chestiunea celor două rafinării Lukoil din Europa de Est, plus sutele de benzinării, este în primul rând una de securitate energetică. România și Bulgaria s-au aliniat din primul moment sancțiunilor impuse de UE privind importurile pe mare de petrol din Rusia. Rafinăria Lukoil de la Ploiești se alimentează de la Oil Terminal Constanța, unde, după intrarea în vigoare a acestor sancțiuni, în 2023, nu a mai fost adus petrol din Rusia, ci din Azerbaidjan, Irak și Kazahstan (deși oilprice.com. a scris, la finalul anului trecut, despre un caz de transfer de petrol rusesc de pe un tanc petrolier pe altul, în largul coastelor României, pentru ca acesta să poată fi vândut rafinăriilor din țară). Anterior anului 2022, aproape 90% din petrolul procesat de Lukoil în România provenea din Rusia. Oficial, Lukoil România nu a încălcat sancțiunile privind importul de petrol din Rusia, însă acum noile sancțiuni americane impun și transferul proprietății asupra companiei, pentru ca ea să-și poată continua activitatea.
Trump i-a făcut pe plac lui Viktor Orban
Situația este diferită în cazul Ungariei și Slovaciei, țări care nu au ieșire la mare, motiv pentru care s-a considerat că nu-și pot diversifica rapid sursele de aprovizionare și li s-a permis să importe petrol și gaze din Rusia prin conductele Drujba și TrukStream. Compania ungară MOL, deținută parțial de stat, operează rafinării în Ungaria și Slovacia și procesează petrol din Rusia. Înainte de vizita efectuată în SUA la finalul săptămânii trecute, premierul Viktor Orban a declarat: ”Acționăm pentru a găsi o cale de a ocoli sancțiunile”. Iar vizita la Casa Albă i-a adus lui Orban o victorie. Președintele Donald Trump a declarat că a oferit o exceptare de un an pentru Ungaria de la sancțiunile impuse Rusiei, în vreme ce ministrul ungar de Externe vorbește despre o exceptare pe termen nelimitat. ”Este foarte greu pentru el să găsească petrol și gaze din alte surse”, a spus Trump, arătând că Ungaria nu are ieșire la mare. Însă argumentul cel mai important este de natură electorală – în Ungaria vor avea loc alegeri peste jumătate de an, partidul lui Viktor Orban este depășit pentru prima dată în sondaje, iar o scumpire a carburanților nu poate decât să reducă șansele celui mai important aliat politic al lui Donald Trump în Europa.
Decizia se ia la Washington
Astfel, cu mai puțin de două săptămâni înainte de intrarea în vigoare a sancțiunilor impuse de SUA companiilor Rosneft și Lukoil, toate țările UE cu prezență importantă a Lukoil și Rosneft (rafinării și/sau importuri de petrol și gaze) caută sau au obținut derogări, așteptând ca aceste companii din Rusia să găsească un cumpărător, în vreme ce naționalizarea este ultimul resort. Germania a obținut o exceptare vreme de șase luni, Ungaria vreme de un an, Bulgaria caută să aplice modelul german, iar România se mai gândește, în vreme ce Slovacia trebuie să negocieze o exceptare pe modelul Ungariei. Acestea sunt singurele țări din Europa cu o prezență semnificativă la nivel industrial a celor două companii. Lukoil a vândut cota deținută la o rafinărie din Italia în urmă cu un an, în vreme ce în Austria și Olanda este prezentă prin birouri și cutii poștale. O a doua concluzie este că viitoarele companii care vor deține rafinăriile Lukoil sau Rosneft vor fi unele agreate de guvernul SUA. Gunvor, de unde oligarhul Ghenmadi Timcenko s-a retras încă din 2014, la primele sancțiuni impuse de SUA, după anexarea Crimeii, nu a fost acceptată de guvernul SUA pentru a cumpăra afacerile Lukoil, iar asta a creat o situație de urgență în Bulgaria și în România. Compania elvețiană Gunvor a fost creată în 2000, de Timcenko și un om de afaceri suedez; în 2007, presa occidentală scria că preşedintele Putin se află în topul celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere personală de peste 41 miliarde de dolari, creată împreună cu ruso-finlandezul Timcenko pe activele fostei companii Iukos.
The post Sancțiuni Lukoil: Germania și Ungaria au acționat, România se mișcă greu appeared first on Cotidianul RO.