Decizie de ultim moment de la Bruxelles. Ce se întâmplă cu fermierii care-și lasă terenurile în pârloagă

Fermierii din Europa, inclusiv din România, au desfășurat acțiuni de protest, solicitând inclusiv scutirea acesta de la normele privind terenurile lăsate în pârloagă.

Astfel, în loc să păstreze terenurile lăsate în pârloagă sau să păstreze elemente neproductive pe 4% din terenul lor arabil, fermierii din UE care cultivă culturi fixatoare de azot (cum ar fi linte, mazăre sau favoruri) și/sau culturi secundare fără produse de protecție a plantelor pe 4% din terenul lor arabil vor fi considerați ca îndeplinind așa-numita cerință GAEC 8. Cu toate acestea, fermierii care decid astfel pot continua să îndeplinească cerința privind terenurile lăsate în pârloagă sau elementele neproductive.

 

Regulamentul va intra în vigoare miercuri, 14 februarie 2024, și se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie pentru un an – și anume până la 31 decembrie 2024.

 

Actul final adoptat permite, de asemenea, statelor membre să își modifice programele ecologice care sprijină zonele neproductive pentru a ține seama de scenariul de referință alternativ în cadrul condiționalității GAEC 8. O simplă notificare către Comisia Europeană va fi suficientă pentru actualizarea imediată a programelor ecologice în cauză.

Statele membre care doresc să aplice derogarea la nivel național trebuie să notifice Comisia în termen de 15 de zile de la intrarea în vigoare a regulamentului, astfel încât fermierii să poată fi informați cât mai curând posibil.

Propunerea Comisiei este atent calibrată pentru a oferi un echilibru adecvat între oferirea de ajutor și flexibilitate fermierilor care se confruntă cu numeroase provocări, pe de o parte, și protejarea biodiversității și a calității solului, pe de altă parte.

„Această măsură oferă flexibilitate fermierilor, continuând, în același timp, să îi recompenseze pentru activitatea lor crucială de stimulare a securității alimentare și a durabilității în UE. Vom prezenta în curând mai multe propuneri pentru a contribui la atenuarea presiunii cu care se confruntă fermierii noștri” – a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Cum s-a ajuns la „bune condiții agricole și de mediu”

Pentru a primi sprijinul european prin Politica Agricolă Comună (PAC) la care au dreptul, fermierii din UE trebuie să respecte un set consolidat de nouă standarde benefice pentru mediu și climă. Acest principiu al condiționalității se aplică pentru aproape 90% din suprafața agricolă utilizată în UE și joacă un rol important în integrarea practicilor agricole durabile. Acest set de standarde de bază este denumit GAEC, adică „bune condiții agricole și de mediu”.

Standardul GAEC 8 impune, printre altele, alocarea unei cote minime de teren arabil zonelor sau elementelor neproductive. Acestea din urmă se referă, de regulă, la terenurile lăsate în pârloagă, dar și la elementele de peisaj neproductive, cum ar fi gardurile vii sau arborii. Fermele cu mai puțin de zece hectare de teren arabil sunt scutite de această obligație. La 31 ianuarie, Comisia a propus să se acorde mai multă flexibilitate fermierilor din UE care primesc sprijin din partea PAC în urma acestei cerințe.

În ceea ce privește culturile secundare: acestea sunt plante care cresc între două culturi principale. Aceste culturi pot servi ca furaje pentru animale sau ca gunoi de grajd verde. Utilizarea culturilor fixatoare de azot și a culturilor secundare aduce o serie de beneficii de mediu pentru sănătatea solului, inclusiv pentru biodiversitatea solului și pentru limitarea percolării nutrienților. Culturile trebuie cultivate fără produse de protecție a plantelor pentru a menține ambiția PAC în materie de mediu.

Leave a Reply