Sofia a fost scena unora dintre cele mai mari proteste de după 1990 din Bulgaria, proteste cauzate de proiectul de buget pentru 2026 propus de guvernul minoritar de orientare populistă dominat de partidul fostului premier Boyko Borisov. Guvernul a retras proiectul de buget.
Bugetul Bulgariei, mai ”blând” decât bugetul României
Toată presa europeana scrie că bulgarii sunt nemulțumiți că bugetul prevede o creștere a contribuțiilor pentru pensii la 25% din salariul brut și că se dublează impozitul pentru dividende, de la 5 la 10%. Se adaugă teama de inflație, odată cu trecerea la moneda euro in 2026, iar președinta BCE, Christine Lagarde, a confirmat că acest pas este însoțit de o creștere a inflației. Măsurile sunt luate pentru a ține deficitul bugetar la 3% (regula euro, însă nerespectată de majoritatea statelor). Estimările FMI sunt o creștere economică 3% și o inflație de cel mult 5%, cu o datorie publică de sub 40% din PIB (cea mai mică din UE).
Dacă este să ne uităm pe statistici, românii au toate motivele să fie mult mai nemulțumiți decât bulgarii. Deficitul bugetar este de 9%, estimat să scadă la ceva peste 6% din PIB. Inflația este de aproape 10%. Creșterea economică prognozată este la circa jumătate din cea a Bulgariei. Taxa pe dividende deja este cât cea care îi nemulțumește pe bulgari și se estimează creșterea ei. TVA a crescut, în vreme ce în Bulgaria a rămas la aceleași 20% începând din 1999. Iar la PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare, România face parte din același grup cu Bulgaria, Ungaria, țările baltice, Slovacia, cu diferențe nesemnificative.
Cetățenii se tem că bugetul este conceput pentru clienții politici
În aceste condiții, bugetul acesta să fie motivul profund al cele mai mari mobilizări în stradă începând din anii 1990, după cum îi citează Balkan Insight pe participanți? Dacă este să ne uităm la lozincile lor, nu: ”Generația Z vine”, ”Bulgaria tânără, fără mafie”, ”Jos Mafia”. ”Vrem să fim o țară europeană, nu una condusă de corupție și mafie”, spune o bulgăroaică de 21 de ani, pentru Deutsche Welle. Protestăm împotriva ”aroganței” liderilor și împotriva ”fărădelegii”, spune un bulgar de 24 de ani. Asta poate explica de ce până și măsurile de majorare a salariilor bugetarilor îi fac pe bulgari să iasă în stradă – se tem că noul buget este conceput pentru alimenta corupția, clientelismul și nepotismul într-o țară care pare sat fără câini.
Instabilitate politică cronică
Începând din 2021, în Bulgaria au fost organizate șapte scrutine parlamentare, șase dintre ele fiind anticipate. Țara a avut șapte guverne, dintre care doar două alese de parlament, iar cinci guverne au fost interimare. Șase premieri diferiți s-au perindat la conducerea țării.
Stabilitate a existat doar la președinție, cu generalul Rumen Radev, la vârful Parchetului General și la serviciul de informații.
Țara se confruntă cu o criză politică mocnită de aproape 15 ani, din perioada crizei financiare și a datoriilor suverane din Europa. La jumătatea anilor 2010, peisajul politic a început să se fragmenteze, un proces care continuă și acum.
Denumirile partidelor spun și ele ceva despre criza politica din Bulgaria: ”Există și astfel de oameni” (partid cu orientare naționalistă, eurosceptic, condus de un cântăreț, ocolit de restul forțelor politice după victoria la alegerile din 2017), ”Continuăm Schimbarea” (în alianța cu Bulgaria Democratică) – partid pro-european, membru al Renew în PE de la Bruxelles, partid care a condus guvernele succesive din 2021 și până la finalul anului 2024), ”Renașterea” (partid ultranaționalist, cu tentă pro-rusă), ”Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți”, a oligarhului Delian Peevski, un partid care a reușit să intre în grupul Renew, ”Moralitate, Unitate, Onoare”, partid anti-corupție, naționalist și eurosceptic, ”Măreție” – partid naționalist-populist. Toate aceste partide, împreună cu mai vechiul GERB al lui Boiko Borisov, partidul minorității turce și ce a mai rămas din social-democrați (o alianță ce abia a luat 7% din voturi în 2024), fac parte din actualul parlament.
Republica bulgară a procurorilor
Mai multă stabilitate a existat la vârful Parchetului general. După o tentativă de asasinat împotriva procurorului general Ivan Gheșev, în 2023, a izbucnit un scandal politic încheiat cu demiterea acestuia de către președintele Radev. Ca interimar a fost numit adjunctul Borislav Sarafov. Interimatul pare să se fi eternizat printr-o serie de mașinațiuni și contorsionări ale prevederilor legale în cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii. Societatea civilă din Bulgaria acuză ca țara a devenit o ”republică a procurorilor”.
Situația este în oglindă cu cea din România anilor 2010, fără însă vreo cruciadă declarată împotriva corupției. Dimpotrivă, corupția domnește în Bulgaria. Transparency International cataloghează țara drept cea mai coruptă din UE. Acest lucru este cauza profundă care a scos în stradă zeci de mii de oameni la Sofia.
Abuzuri în justiția din Bulgaria
Procurorul general este o față a crizei statului de drept în Bulgaria. Cealaltă față este Blagomir Koțev, primarul din Varna, reținut pentru corupție în luna iulie, doar în baza mărturiei viceprimarului său, declarații despre care acesta a spus ulterior că au fost făcute sub presiunea procurorilor anticorupție. Cu toate acestea, judecătorii au refuzat eliberarea primarului și au prelungit arestul preventiv. În viziunea justiției bulgare, cetățeanul este vinovat până când dovedește că nu este vinovat, nu viceversa. Koțev a fost eliberat pe o cauțiune de circa 100.000 de euro (bani veniți din donații), la jumătatea lunii noiembrie. Și povestea acestui primar, din partea „Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică”, acum principala forță de opoziție, este una dintre cauzele protestelor.
Serviciile secrete din Bulgaria, în buzunarul puterii
Serviciile speciale bulgare continuă să fie o armă în mâna puterii, a acelorași politicieni. La începutul lunii octombrie 2025, coaliția din Bulgaria i-a luat președintelui prerogativa de a numi șefii DANS (omologul SRI din Bulgaria), DAT (SIE) și DATO (STS) și a trecut-o în sarcina Parlamentului, care poate alege acești șefi prin majoritate simplă. Sistemul anterior nu era perfect, dar asigura un minim echilibru între instituții. Acum, o singură forță politică poate controla întregul proces. Coaliția și-a asigurat controlul serviciilor, puterea de a controla carierele politice și supravegherea populației. Schimbarea a fost făcută cu susținerea Mișcării pentru Drepturi și Libertăți, condusă de Delian Peevski.
În 2013, Peevski era ”băiatul mamei” – șefa loteriei naționale din Bulgaria și deținătoarea cu paravan a unui imperiu media – si devenea, la 33 de ani, șeful SRI-iului de la sud de Dunăre. Ulterior, Peevski avea să fie implicat (un an mai târziu) în sifonarea a sute de milioane de dolari de la Corporate Bank. Atunci, în 2013, bulgarii au ieșit în stradă și au cerut retragerea beizadelei de la conducerea DANS, ceea ce s-a și întâmplat. În octombrie 2025, cetățenii nu au mai făcut asta – un semn că acest control oligarhic asupra serviciilor s-a normalizat. Însă aceasta este o altă picătura care a umplut paharul protestelor iscate de noul buget. Guvernul actual condus de Rosen Jeliazkov este susținut de o coaliție minoritară în parlament, care depinde de sprijinul partidului lui Peevski.
Reformă constituțională eșuată în Bulgaria
În acest interval tulbure (2021-2025), Bulgaria a trecut și printr-o reformă constituțională – în bună măsură eșuată. Sub un guvern pro-european, constituția ar fi trebuit să fie amendată pentru a reorganiza Consiliul Suprem al Magistraturii, separându-l în două organisme – unul pentru procurori și unul pentru judecători (o reformă similară a justiției a fost adoptată în Italia, urmând să fie supusă unui referendum în primăvara anului 2026). S-a încercat limitarea puterii procurorului general, cu introducerea unui mecanism de investigare a actelor sale și cu reducerea mandatului de la șapte la cinci ani.
În cele din urmă, un alt amendament prevede că, în cazul numirii unui guvern interimar, președintele poate să numească premierul doar dintr-un cerc restrâns: președintele parlamentului, guvernatorul băncii naționale sau avocatul poporului). Dintre toate amendamentele, doar ultimul a trecut de Curtea Constituțională a Bulgariei. Și acest eșec de a controla ”republica procurorilor” este o cauză a protestelor iscate de bugetul pentru 2026.
Cum a trecut Bulgaria pe sub radarul Bruxellesului
Bulgaria este țară membra UE, va trece oficial la moneda euro în 2026 și a fost supusă ani de zile Mecanismului de Cooperare și Verificare (privind justiția, crima organizată) ca și România, ba chiar nu o dată a primit laude în timp ce România era pusă la zid. Cum se face că Bulgaria se confruntă cu toate problemele de mai sus? Asta se întâmplă pentru că guvernele bulgare au mers mereu pe sub radar.
Bulgaria nu a avut suveranitate monetară începând din 1997, când a acceptat un consiliu monetar care a legat direct leva de marca germană și apoi de succesoare sa, moneda euro. Bulgaria a trecut pe sub radarul UE și pentru că politica monetară a Bulgariei a fost dictată de la Frankfurt, deși Sofia nu are un loc la masa deciziilor monetare de aici, pentru că astfel Germania s-a instalat confortabil în fotoliul de lider în relațiile comerciale și investiționale ale Bulgariei. În plus, guvernele succesive de la Sofia au promovat ceea ce o serie de analiști români încă mai consideră că trebuie promovat și la nord de Dunare – sărăcia ca principal atu al economiei, adică salarii de mizerie pentru atragerea investitorilor.
Strategia bulgară a ”noului colonialism”
Strategia guvernelor de la Sofia a fost descrisă astfel de The Economist, în 2009: Bulgaria a acceptat și chiar promovat ”un nou colonialism”. Născut la Herson, în Ucraina, în familia unui lider al Partidului Comunist Bulgar, având până în 1996 cetățenie sovietică, fostul premier bulgar Serghei Stanișev a fost liderul Partidului Socialist European, deși a fost acuzat în țară de corupție și chiar trădare. Ce spunea The Economist despre Stanișev, în 2009, la doi ani dupa ce Bulgaria aderase la UE îmbrăcată în cămașa de forță numită MCV, ca și România: ”În februarie (2009), consilierii premierului socialist Serghei Stanișev au venit cu un plan nou extraordinar, care ar fi dat Comisiei si UE mai multă putere de a interveni acolo unde «se văd vulnerabilități structurale care nu pot fi rezolvate de guvernul bulgar de unul singur».
Planul propunea ca oficialii și diplomații UE să fie implicați în monitorizarea și aplicarea legilor, să gestioneze fondurile UE, să supervizeze judecătorii și procurorii, investigatorii. Ei ar urma să fie cei care să urmărească cazurile de corupție politica și crima organizată în care sistemul judiciar nu acționează cu celeritate”.
Comisia Barroso a respins atunci propunerea bulgară pentru un MCV paralel, cu putere mult mai mare, până la aceea a unui guvern paralel. Însă propunerea lui Stanișev este revelatoare pentru strategia politicienilor si oligarhilor bulgari de a convinge Bruxellesul să închidă ochii. Si așa se face că dramele statului de drept in UE au fost transmise live de la Varșovia și Budapesta, în timp ce 7 milioane de cetățeni europeni de la sud de Dunăre au fost lăsați ”sub radar”.
The post Bulgaria, sătulă de mafie și fărădelege appeared first on Cotidianul RO.